Ce este adenomul mamar?

Adenomul mamar sau fibroadenomul este unul dintre primele semne de afectiune care pot fi vazute pe mamografie. Fibroadenoamele sunt tumori benigne (necanceroase) ale sanului, care sunt formate din tesutul mamar glandular si fibros. Fibroadenoamele poate apărea singure, în grupuri sau ca un complex. Dacă fibroadenoame sunt mai multe sau complexe, acest lucru poate creşte usor riscul de cancer de san.

În timpul efectuarii auto-examenului de la nivelul sanului , s-ar putea simti un fibroadenom mamar. Acestea se simt ca niste noduli fermi, rotuzi, netezi, şi este foarte mobil. Un fibroadenom poate fi simtit mai bine, în special imediat înaintea menstruatiei, atunci când se poate umfla datorita schimbarilor hormonale.

Care sunt dimensiunile unui fibroadenom?

Dimensiunea unui fobroadenom variaza în mărime de la unu la cinci cm. Fibroadenoamele gigant pot fi de mărimea unei lamai mici, de aproximativ 15 cm.

Pe mamografie, fibroadenoamele apar ca niste mase rotunde sau ovale si sunt clar definite. Uneori, acestea sunt însoţite de calcificări grosiere. Poate arata ca niste chisturi sau ca o tumora.

Medicul sau radiologul poate face trimitere catre un studiu ecografic, deoarece fibroadenomul va fi mai uşor distins de alte ţesuturi, din cauza modul în care aceasta răspunde la sunetul undelor. Acesta va apărea ca o zona intunecata, cu un contur definit, omogen, rotund sau oval, si poate avea umflaturi. În cazul în care ecografia nu da un rezultat precis, un alt studiul poate fi RMN-ul (rezonanta magnetica). Testul cel mai concludent este biopsia cu ac, prin care se obţine un eşantion de celule pentru examinare.

Tratamentul sau indepartarea fibroadenomului

Deoarece fibroadenoamele sunt benigne, tratamentul va varia în funcţie de diagnostic. Dacă este mic, nedureros, rămâne la aceeaşi dimensiune, şi nu prezintă probleme in urma unei biopsii, nu ar fi nevoie de tratament în continuare. Cu toate acestea, în cazul în care este mare (mai mult de trei cm), dureros, în creştere, iar in urma rezultatului biopsiei celule sunt atipice (foarte active), acesta poate fi indepartat chirurgical.

Care sunt cauzele fibroadenomului?

Cauza exacta a fibroadenoamelor este necunoscuta. Ele par a fi influenţate de estrogen, deoarece ele apar cel mai adesea la femeile în premenopauză sau gravide, sau la femeile care sunt in post-menopauza si sub terapie de substitutie hormonala. Cele mai multe fibroadenoame apar şi dispar în timpul ciclului menstrual, atunci cand nivelul hormonal se schimba.

Acestea sunt mai frecvente la femeile care au varste cuprinse intre 15 si 30 de ani şi la femeile gravide. Fibroadenoamele apar la 10 % dintre toate femeile si la 20 % dintre femeile afro-americane. Ele sunt mult mai putin frecvente la femeile în postmenopauză, cu excepţia cazului de terapie estrogena. Aproximativ 10 % din fibroadenoamele vor dispărea în timp, şi 20% dintre ele se vor repeta. În cazul în care nu dispar, de obicei stagneaza atunci când ajung la 2-3 cm.

Cancerul mamar

Cancerul de san este cancerul care apare in tesutul mamar. Cancerul este pur şi simplu un grup de celule anormale, care dezvolta o creştere anormală.

Cancerul de san este cel mai frecvent tip de cancer la femei, cu excepţia cancerului de piele

Multe femei care dezvolta cancer de san nu au alţi factori de risc decât vârsta şi sexul.

• sexul este cel mai mare risc deoarece cancerul de san apare mai ales la femei.

• vârsta este un alt factor critic. Cancerul de san poate aparea la orice varsta, desi riscul de cancer mamar creste odata cu varsta.

• o femeie cu un istoric personal de cancer la un san are un risc de trei până la patru ori mai mare de a dezvolta un cancer nou la celalalt san sau in alta parte a aceluiasi san. Acest lucru se referă la riscul de a dezvolta o tumoare noua si nu o recurenţă (retur) a primului cancer.

• cauze genetice – istoria familiei a fost mult timp cunoscuta a fi un factor de risc pentru cancerul de san. Atât rudele materne cat şi cele paterne sunt importante.

• cauze hormonale – influentele hormonale joaca un rol in dezvoltarea cancerului de san.

• femeile la care perioada de menstruatie debuteaza de la o vârstă fragedă (11 ani sau mai tinere) sau care experimenteaza o menopauza târzie (55 de ani sau mai mult) au un risc usor mai mare de a dezvolta cancer de san.

• o nastere inainte de vârsta de 30 de ani poate oferi o anumită protecţie, iar in cazul femeilor care nu au copii riscul de a dezvolta cancer de san poate creste.

Cancerul de san pare să apară mai frecvent în ţările cu un aport alimentar ridicat de grăsimi, iar supraponderalitatea sau obezitatea este un factor de risc cunoscut pentru cancerul de san, in special la femeile aflate la menopauza.

Care sunt simptomele cancerului de san?

Cancer de sân incipient nu are nici un simptom. Acesta nu este de obicei dureros. Majoritatea formelor de cancer de san este descoperit înainte ca simptomele sa fie prezente, fie prin depistarea unei anomalii pe mamografie sau fie in urma senzaţiei de nodul la san. Un nod in axila sau deasupra claviculei, care nu merge mai departe poate fi un semn de cancer. Alte simptome posibile sunt inversiunea mamelonului sau modificări la nivelul pielii de deasupra sanului.

Adenomul mamar

Adenomul tiroidian