Uneori poate parea ca nu e nimic de facut cu privire la nivelul de stres. Atunci când operează logic, creierul spune lucruri cum ar fi: “Facturile nu se mai opresc sa apara, nu va exista niciodată mai multe ore pe zi pentru a face fata tuturor sarcinilor, responsabilităţile familiale si de la locul de munca trebuie să fie indeplinite neparat sau ne asteapta momente grele”…. Cei mai multi dintre noi devenim astfel aclimatizati la stresul din viaţa noastră de zi cu zi, care devine ca o a doua natura. Care sunt factori care ne cauzeaza sentimetul de stres ? Răspunsul este unul foarte simplu – « gândurile pe care le gândim ». Atunci cand experimentam momente de stres gândurile noastre sunt aliniate cu posibile consecinţe (în alte cuvinte, lipsa de ceea ce ne dorim să se intample), în loc de rezultatul pe care il dorim.

Răspunsul la stres ne inunda organismul cu substanţe chimice care se produc in situatiile de “lupta sau fugi.” Problema este că trăim într-o realitate fizica în care ne vom crea propria noastra realitatea in functie de gânduri pe care le avem in mod constant. Iar emoţiile pe care le simtim (cum ar fi stresul) sunt o indicaţie a tipurilor de experienţe pe care noi înşine ni le cream in vietile noastre.

Iata 10 moduri care ne pot ajuta să scapam de stres

1. Identificarea surselor reale de stres, precum şi a strategiilor nesanatoase de adaptare pe care le utilizam pentru a evita stresul. Atentie asupra obiceiurilor, atitudinii si scuzelor pe care adesea le adoptam!

Unele strategii de adaptare, care reduc temporar stresul, dar produc mai multe pagube pe termen lung, pot fi:

• Fumatul

• Consumul de alcool

• Supra-alimentarea sau sub-alimetarea

• Încercarea de a evita factorii de stres prin petrecerea timpului in fata televizorului sau a calculatorului

• Retragerea fata de prieteni, familie şi activităţi

• Utilizarea de pastile sau de droguri pentru a ne relaxa

• Refugiul prim prea mult somn

• Completarea fiecarui minut al zilei cu lucruri de facut, astfel încât să evitam problemele cu care ne confruntăm

• Descarcarea tensiunii provocata de stres asupra altora (lovire, izbucniri de furie, violenţă fizică)

2. Schimbarea modului în care gândim. Modul in care gandim  are un efect profund asupra bunastarii noatre emotionale si fizice. De fiecare dată când gandim negativ despre noi sau despre viata, corpul nostru reactioneaza ca si cum s-ar afla intr-o situaţie de tensiune maxima. Dacă avem ganduri pozitive despre noi si viata noastra, atunci corpul va reactiona prin eliberarea de substante chimice care ne fac sa ne simtim bine. Este important sa incercam sa eliminam anumite cuvinte, cum ar fi “mereu,” niciodată “, “ar trebui” şi “trebuie” din vocabularul nostru. Aceste afirmaţii definitive conduc la gânduri  care pot crea stres.

3. Sa ne gandim la ceea ce ne face fericiti. Mulţi dintre noi am pierdut contactul cu ceea ce ne face fericiti deoarece riscul de a pune valoare pe ceea ce ne face intr-adevar fericiti se suprapune cu riscul de a nu fi iubiti pentru ceea ce suntem noi cu adevarat. Găsirea ideii personale de fericire (care este foarte individuala) este o componentă extrem de importantă pentru reducerea stresului, deoarece bucuria, implinirea si  fericirea sunt stari total lipsite de stres.

4. Sa ne asiguram ca sănătatea fizică este o prioritate. Corpul este un instrument incredibil de reflectorizant. Atunci când mintea reflecteaza ganduri negative si stres, aceste sentimente sunt reflectate în organism. Dar este, de asemenea, adevărat că, atunci când organismul este păstrat într-o stare de negativitate si de stres, stresul şi negativitatea se reflectă în minte. Deci, este foarte important sa reusim sa detinem controlul  sănătatii noastre fizice.

5. Sa mancam sanatos si echilibrat. Adesea se spune ca suntem ceea ce măncam. O dieta hranitoare poate contracara impactul stresului, prin consolidarea sistemului imunitar şi scăderea tensiunii arteriale. S-a dovedit ca unele alimente (cum ar fi piureul de cartofi) pot  creste nivelul de serotonina, o substanta chimica din creier cu efect calmant. Alte alimente pot reduce nivelul de cortizol si adrenalina (hormoni de stres care pun presiune asupra organismului).

6. Sa ne acordam suficient timp pentru odihnă şi somn. Privarea de somn este cronică în cultura noastră. Privarea de somn este una dintre principalele cauze agravante de stres. Lipsa de somn creste nivelul de cortizol, un hormon de stres. Privarea de somn afecteaza, de asemenea, sistemul imunitar (prin diminuarea anumitor celule necesare pentru a distruge virusii si celulele canceroase), promovează creşterea nivelului de grăsimi în loc de muşchi şi accelerează procesul de îmbătrânire. Corpul nostru are nevoie de timp pentru a se recupera in urma evenimentelor stresante. Somnul adecvat este ca un combustibil pentru  minte si corp. Senzatia de oboseala va accentua starea de stres, deoarece aceasta poate provoca o gandire iraţionala. Când suntem obositi, suntem mai puţin rabdatori şi uşor de agitat, reactii care pot creste nivelul de stres.

7. Sa ne exprimam emotiile si sentimentele. Trăim într-o societate care nu înţelege valoarea şi rolul emotiilor si sentimentelor. Trăim într-o societate care tinde să promoveze, de asemenea, reprimarea în loc de exprimare. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca emoţiile neexprimate ne afectează viaţa. Emoţiile sunt tranzitorii si de aceea este foarte important sa invatam sa le identificam si sa le gestionam. Acestea vor disparea mult mai usor daca sunt exprimate. Singurul tip de emoţie care persistă este emotia reprimată.

8. Sa nu ne complicam viata si sa învatam cum să spunem  « nu ». Simplitatea este deosebit de greu de atins în acest secol in care cu totii ne aflam într-un ritm rapid. Avansam prin viata atat de repede  şi devenim atat de ocupati cu sarcini care « trebuie facute » incat uitam care de fapt este scopul real al vietii noastre.

9. Sa ne facem timp pentru distracţie şi relaxare prin găsirea unor modalităţi sănătoase de a ne relaxa şi reîncărca şi oferindu-ne permisiunea de a face acest lucru. Persoanele care se afla sunb presiune si stres pot crede că perfecţiunea este cel mai important lucru în viaţă sau că responsabilitatea este cel mai important lucru în viaţă. Ceea ce ei nu reuşesc să recunoască este motivul pentru care cauta perfectiunea sau responsabilitatea.

10. Sa nu subestimam puterea zambetului. Sa cautam sa creem oportunităţi care sa ne faca să zambim sau râdem. Rasul poate fi cel mai bun medicament pentru toate. Hohotele de râs aduna oamenii împreună şi creac sentimentele de fericire şi intimitate. Umorul ne usureaza sarcinile şi ne inspiră speranţe. Ne ajută să ne schimbam perspectiva şi sa expunem lucrurile într-o lumină mai puţin ameninţătoare. De asemenea, rasul imbunătăţeşte rezistenta şi declanşează răspunsuri sănătoase în corp. Sa demostrat ca rasul in hohote consolideaza sistemul imunitar, reduce nivelul hormonilor de stres şi sporeste inmultirea celulelor imunitare si a anticorpilor care lupta impotriva infectiilor, îmbunătăţind astfel rezistenta la boli.

Supliment alimentar recomandat in tratamentul stresului, depresiilor: Rhodiolin